Grad de îndatorare: cum funcţionează şi cum influenţează creditele?

Cunoaşterea gradului de îndatorare este o parte importantă a gestionării situaţiei tale financiare generale şi te poate ajuta să iei decizii informate cu privire la managementul datoriilor şi solicitarea de noi credite. 

Cu ajutorul său poţi să-ţi evaluezi nivelul de confort în ceea ce priveşte datoriile actuale şi să decizi dacă contractarea unui credit suplimentar este o alegere înţeleaptă. Când soliciţi un credit, instituţiile de credit vor analiza gradul de îndatorare pentru a evalua riscul asociat acordării creditului.

Ce este gradul de îndatorare?

Un raport procentual care exprimă măsura în care veniturile tale lunare sunt deja folosite pentru plata datoriilor financiare. Băncile şi IFN-urile folosesc acest indicator pentru evaluarea bonităţii şi capacităţii de plată. 

Un grad de îndatorare optim arată creditorilor că poţi gestiona responsabil noile rate fără să rişti incapacitatea de plată. De asemenea, ca educaţie financiara, monitorizarea acestui indice te va ajuta să previi supraîndatorarea şi să îţi protejezi bugetul personal de cheltuieli neprevăzute. 

Cum se calculează?

Ca raport dintre totalul ratelor şi datoriilor lunare supra totalul venitului net lunar înmulţit cu 100. 

Datoriile lunare includ:

• Rate la bănci şi instituţii nebancare (IFN-uri)
• Rate pentru credite ipotecare şi imobiliare
• Sumele minime pentru cardurile de credit şi liniile de credit aprobate
• Suma angajamentelor de refinanţare sau garanţiilor asumate. 

Venitul lunar include:

• Salariu
• Pensie
• Venituri din activităţi independente
• Chirii sau alte surse de venit permanente, conform legii. 

De exemplu, să presupunem că obligațiile lunare legate de datorii sunt de 1.000 de dolari pe lună, iar venitul brut lunar este de 5.200 de dolari. Se împarte 1.000 de dolari la 5.000 de dolari, ceea ce dă 0,2. Exprimat în procente, acest raport este de 20%. 

Prin urmare, raportul dintre datorii și venituri ar fi de 20%. Aceasta înseamnă că 20% din venitul brut este alocat achitării datoriilor.

O altă modalitate de a calcula raportul dintre datorii și venituri este să aplici aceeași metodă, dar folosind cifrele anuale. În acest caz, împarți datoria totală la venitul brut anual.

Cum se interpretează rezultatele?

Rezultatul obţinut după aplicarea formulei arată profilul tău de risc financiar:

• Rezultat sub 30%. Situaţia ta financiară e stabilă şi ai un risc scăzut de neplată. Ai şanse foarte mari pentru aprobarea unui credit nou. 
• Rezultat între 30% şi 40%. Te afli în zona optimă, iar capacitatea ta de plată e una echilibrată. Totuşi trebuie să fii atent în ceea ce priveşte adăugarea unor noi obligaţii financiare/ rate/ credite. 
• Rezultat peste 40%. Dacă indicatorul se află aici înseamnă că depăşeşti pragurile standard stabilite de reglementările naţionale pentru creditele de consum în lei. Ca atare, ai acces limitat sau chiar restricţionat la un împrumut urgent nou. La fel, din păcate, un astfel de de grad îndatorare pentru credit ipotecar îţi va restricţiona accesul.

Exemple de calcul

1. Andrei are salariu mediu şi un credit existent

• Venitul său lunar: 4500 lei
• Rata lunară la un credit auto: 900 lei
• Calcul grad de îndatorare: (900/4500) x 100 = 20%

Rezultă că gradul de îndatorare al lui Andrei este de 20%, ceea ce înseamnă că poate accesa un credit nou în limita diferenţei până la plafonul maxim. 

2. Ioana are mai multe surse de venit şi diverse datorii

• Venitul său net lunar: 6000 lei
• Rată credit nevoi personale: 1100 lei
• Sumă minimă card de credit: 400 lei
• Total datorii lunare: 1500 lei
• Calcul grad de îndatorare: (1500/6000) x 100 = 25%

Rezultă că gradul de îndatorare al Ioanei este de 25% (adică foloseşte 25% din venituri pentru a-şi plăti datoriile). Şi Ioana poate aplica pentru un credit nou. 

3. Familia Popescu 

• Venituri lunare soţ + soţie: 7000 lei
• Rata lunară credit ipotecar: 2100 lei
• Rata lunară credit maşină: 600 lei
• Sumă minimă lunară pentru card cumpărături: 300 lei
• Total datorii lunare curente: 3000 lei
• Calcul grad de îndatorare: (3000 / 7000) x 100 = 42.85%

Rezultă că gradul de îndatorare al familiei Popescu este de 42.85% (adică folosesc 42.85% din venituri pentru a-şi plăti datoriile). 

Să presupunem că familia Popescu vrea să contracteze un nou credit de nevoi personale cu o rată lunară de 400 le. 

Atunci, cu noul credit, gradul de îndatorare lunar vine:

• [(3000 + 400) / 7000] x 100 = (3400 / 7000) x 100 = 48.57%

Gradul curent de îndatorare al familiei (42,85%) depășește deja plafonul maxim reglementat de BNR de 40% pentru creditele în lei. Adăugarea noii rate ar urca gradul la 48,57%. 

În această situație, instituția financiară nu poate aproba solicitarea de credit, iar familia va trebui să refinanțeze sau să achite anticipat o parte din datoriile existente pentru a elibera spațiu din plafon.

Care este gradul maxim de îndatorare?

În România gradul maxim de îndatorare e reglementat de BNR prin Regulamentul nr. 6/2018 (cu modificările ulterioare) astfel:

• 40% din venitul net lunar (în cazul creditelor în monedă naţională/ LEI)
• 35% din venitul net lunar (în cazul creditelor în valută EUR/ USD etc)
• până la 45% pentru creditele acordate în lei în cazul creditului pentru locuință Prima Casă. 

Dincolo de acestea, fiecare instituţie poate aplica propriile norme mai stricte, dar fără a depăşi pragurile maxime stabilite la nivel naţional. 

Cine şi cum stabileşte gradul de îndatorare?

Banca Naţională a României. Există un set de legi şi plafoane maxime stabilite pentru piaţa financiară. Plecând de aici, băncile şi IFN-urile pot dezvolta propriile politici interne de acordare a creditelor. 

Pentru analiza cererilor de împrumut şi stabilirea gradului de îndatorare, se derulează următoarele etape:

• Se interoghează baza de date de la ANAF pentru a verifica veniturile oficiale, declarate. 
• Se interoghează baza din Birouri de Credite pentru identificarea sumei ratelor curente, a liniilor de credit active, a cardurilor de cumpărături şi inclusiv a eventualelor întârzieri la plată (sau clienţi rău platnici). 
• Se calculează capacitatea de rambursare. Pentru aceasta se au în vedere veniturile şi datoriile totale ale persoanei, după care se aplică o serie de teste de stres cu variaţiile de dobândă sau curs valutar pentru a determina dacă rata noului credit se încadrează în limita permisă. 

Cum se poate reduce?

DRealistic vorbind, există două mari modalităţi prin care îţi poţi reduce gradul de îndatorare, raportul dintre datorii şi venituri:

• Să-ţi reduci datoriile
• Să-ţi creşti veniturile.

Poate părea uşor de zis şi greu de făcut, dar dacă încerci să-ţi îmbunătăţeşti istoricul de credit, acest lucru ar putea însemna acces la rate ale dobânzii mai avantajoase pentru a-ţi reduce obligaţiile totale de plată. Ia în considerare stabilirea unui buget şi fă economii acolo unde este posibil, pentru a aloca mai mulţi bani rambursării datoriilor şi pentru a-ţi reduce soldul mai repede. 

Creşterea veniturilor nu e mereu posibilă, dar dacă lucrezi câteva ore suplimentare sau dacă îţi iei o activitate secundară, după job, poţi să-ţi îmbunătăţeşti situaţia financiară, inclusiv raportul datorii/ venituri (gradul de îndatorare). 

Strategii pentru diminuarea gradului de îndatorare:

• Refinanţarea creditelor existente. Unirea mai multor împrumuturi într-unul singur, cu o perioadă de rambursare extinsă sau o dobândă mai mică (va scădea rata lunară globală)
• Închiderea cardurilor de credit pe care nu le foloseşti. Chiar dacă nu foloseşti cardul de credit sau descoperirea de cont, o parte din limita aprobată (3 - 5% de obicei) se ia în calcul la datoriile lunare. 
• Rambursarea anticipată a împrumuturilor mici. Vei reduce numărul total de obligaţii lunare în acest fel. 
• Adaugă venituri complementare eligibile (chirii, drepturi de autor, ore suplimentare la job). Va creşte numitorul din formula de calcul şi procentul de îndatorare se va diminua. 
• Adaugă un co-plătitor. Poţi introduce un membru al familiei cu venituri proprii în contractul de credit pentru a creşte venitul total luat în considerare. 

Concluzie: 

E un lucru minunat să-ţi faci un plan de bătaie şi să-ţi plăteşti eşalonat, eficient datoriile. Cu toate acestea, al doilea lucru esenţial pe care trebuie să-l faci este să previi acumularea de noi creanțe, iar aici schimbarea obiceiurilor financiare îşi poate oferi echilibru pe termen lung. Iată câteva sfaturi practice în acest sens:

• Foloseşte regulă celor 24 de ore. Aşteaptă 24 de ore înainte să faci o cumpărătură neesenţială. S-ar putea să scapi de impulsul de a cumpăra obiectul respectiv. 

• Ţine aproape regula 50/30/20. Potrivit acesteia trebuie să aloci 50% din venituri pentru nevoi de bază, 30% pentru dorinţe şi 20% pentru economii şi rambursarea plăţilor speciale. 

• Creează un fond de urgenţă complet. Acesta ar trebui să acopere între 3 şi 6 luni de cheltuieli. 

• Apelează la un credit cu buletinul doar în cazul unor situaţii de urgenţă şi doar dacă ai un plan de rambursare pe termen scurt. 

• Observă-ţi stilul de viaţă şi vezi ce ai putea îmbunătăţi, la ce obiceiuri sau cheltuieli ai putea renunţa, care nu sunt vitale pentru tine. 

Întrebări frecvente

Gradul de îndatorare poate influenţa un credit ifn?

Da, clar. IFN-urile sunt obligate să respecte normele şi limitele impuse de BNR privind gradul de îndatorare, respectiv maxim 40% pentru creditele acordate în lei. Deci, dacă aplici pentru un IFN rapid, nivelul datoriilor curente va fi verificat în mod automat conform procedurii, iar indicele de îndatorare va influenţa suma maximă admisă pentru împrumut. 

Poţi accesa împrumuturi dacă ai un grad de îndatorare ridicat?

Dacă gradul de îndatorare este peste 40% sau apropiat de acesta, cel mai probabil nu vei putea obţine un nou împrumut. Cu toate acestea, poți alege refinanţarea datoriilor existente, prin care îţi poţi reduce rata lunară totală. O altă opţiune ca să-ţi diminuezi gradul de îndatorare este să adaugi un co-plătitor cu venituri proprii.

Gradul de îndatorare diferă la creditele în lei faţă de cele în valută?

Da. După reglementările Băncii Naţionale a României, plafonul maxim pentru creditele de consum şi ipotecare în lei este de 40%, iar la creditele în valută, precum EURO sau dolari, limita maximă este de 35%. Diferenţa este menită să protejeze împrumutaţii împotriva riscului de fluctuaţie a cursului valutar.