Cum să scapi de datorii fără să-ți pui bugetul în pericol

Cine nu are datorii în ziua de azi? Poate fi vorba de o rată la casă ori la maşină, un card de cumpărături folosit pentru urgenţe sau un împrumut rapid accesat într-un moment de impas. 

Aproape toată lumea şi toate firmele se confruntă, la un moment dat, cu această presiune. Şi totuşi, din perspectiva unui consultant financiar, împrumuturile asociate datoriilor nu reprezintă un eşec personal, ci un instrument financiar care poate scăpa de sub control din cauza inflaţiei, a evenimentelor neprevăzute sau a lipsei unei strategii clare. 

Dacă simţi că presiunea ratelor lunare îţi afectează liniştea, primul pas e să scapi de vinovăţie, iar apoi să cauţi soluţii pentru a scăpa de sume restante fără ca acest lucru să-ţi influenţeze negativ bugetul. 

Până la urmă procesul prin care înveţi cum scapi de datorii nu înseamnă privare extremă, ci să creezi un plan de acţiune realist şi sustenabil. În continuare, îţi vom arăta cum să-ţi reorganizezi bugetul, cum să prioritizezi sumele de dat înapoi şi ce metode de rambursare sunt eficiente, ca să te bucuri de stabilitate financiară în continuare. 

Tipuri de datorii

Există mai multe tipuri împărţite în funcţie de cost/ dobândă şi de nivelul de risc pentru echilibrul financiar al bugetului tău:

• Datorii de consum şi descoperiri de cont. Aici intră cardurile de credit şi descoperirile de cont bancar. De obicei implică dobânzi mari sau variabile şi pot fi foarte scumpe dacă plăteşti doar minimul lunar. 
• IFN-uri sau creditele nebancare. Un credit IFN poate fi o soluţie rapidă în cazul urgențelor pe termen scurt şi nu costă mult. Totuşi, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot duce rapid la acumulare de debite restante. 
• Credite de nevoi personale. Un credit de nevoi personale clasic implică o rată fixă sau variabilă şi se foloseşte pentru achiziţii mai mari, renovări sau finanţări. În comparaţie cu un card de credit, dobânda e medie. 
• Credite ipotecare şi imobiliare. Se contractează pe termen lung, chiar şi 30 de ani. Au dobânzi mici, dar vin la pachet cu un risc uriaş pentru că sunt garantate cu locuinţa. 
• Împrumuturi de la familie sau prieteni. Au avantajul dobânzilor 0 sau simbolice şi risc financiar minim, dar implică deseori risc emoţional şi relaţional dacă plăţile sunt amânate. 

Tabel comparativ

Ce metode de rambursare sunt?

La nivel mondial sunt mai multe tipuri de metode de rambursare, fiecare cu propria sa structură şi propriile avantaje. Adoptarea unei astfel de metode te va ajuta să eliberezi presiunea legată de înapoierea restanţelor.

Bulgărele de Zăpadă 

Pune lupa pe efectul psihologic şi pe victoriile rapide. Începe prin a face o listă cu toate datoriile, de la cea mai mică sumă la cea mai mare (fără să ţii cont de rata dobânzii). Plăteşti apoi suma minimă din toate, iar sumele suplimentare le direcţionezi către achitarea celei mai mici obligaţii. După lichidare foloseşti toată suma eliberată pentru următoarea cea mai mică sumă şi tot aşa. 

H3: Avalanşa

Această metodă prioritizează din punct de vedere matematic cel mai scump împrumut. Ordonezi toate sumele restante în funcţie de dobândă (de la cea mai mare la cea mai mică), apoi direcţionezi toate fondurile suplimentare către împrumutul cu cea mai mare dobândă. Astfel, poţi economisi cele mai mari sume de bani pe termen lung. 

Refinanţare şi consolidare

Această abordare presupune comasarea mai multor împrumuturi mici într-un singur credit mai mare, ideal cu o dobândă mai mică sau o perioadă de rambursare mai lungă pentru a reduce rata lunară. E o metodă bună dacă ţi se pare copleşitor să gestionezi mai multe scadenţe. 

Cum concepi un plan?

Ca să pui în plan o strategie fără să-ţi dai peste cap rutina de zi cu zi, este necesar să faci totul pas cu pas, iar următoarele etape pot face tabloul mai clar. 

1. Centralizează toate sumele de plată. Fă un tabel în excel sau într-o notiţă pe telefon şi trece fiecare sumă pe care o datorezi, cui o datorezi, care e dobânda, care e rata minimă lunară şi data scadentă. Completează pentru fiecare datorie. 
2. Analizează veniturile şi cheltuielile tale curente. Verifică extrasul de cont pe ultimele 3 luni şi identifică toate cheltuielile neimportante (abonamente nefolosite, mese în oraş, cumpărături din impuls etc). 
3. Fixează-ţi un buget lunar pentru stingerea creanțelor. Stabileşte ce sumă poţi direcţiona lunar peste plăţile minime obligatorii. 
4. Alege o metodă de stingere a sumelor datorate. Poate fi Avalanşa sau bulgărele de zăpadă. Important e să ţi se potrivească, să rezonezi cu ea. 
5. Stabileşte-ţi un fond de urgenţă minim. Înainte de a direcţiona bani suplimentar pentru stingerea restanţelor, economiseşte lunar o sumă minimă. Acest fond te va ajuta să nu te ancorezi în alte datorii dacă apare o urgenţă medicală sau altceva neprevăzut. 
6. Monitorizează lunar progresul şi ajustează din mers. După primele luni, va fi tot mai uşor să te ţii de acest plan. 

Greşeli frecvente

Din păcate, în reorganizarea financiară a bugetului pentru stingerea sumelor restante, mulţi cad pradă unor greşeli frecvente şi astfel ajung să se adâncească mai mult în probleme financiare. Iată cum să eviţi aceste greşeli:

• Contractezi credite noi fără să le stingi pe cele vechi sau fără să ai un plan clar, viabil, pentru stingerea lor. Dacă apelezi la un credit nou fără să ai un buget solid de susţinere, nu vei face decât să creezi efectul de spirală financiară defectuoasă.
• Nu ţii evidența creanţelor şi a cheltuielilor zilnice. Dacă nu ştii unde ţi se duc banii, nu vei putea identifica resursele necesare pentru a plăti sumele. 
• Plăteşti doar o sumă minimă obligatorie. La un card de credit de exemplu, plata minimă acoperă în general doar dobânda şi foarte puţin din sold, ceea ce va face ca perioadă de plată să se prelungească pe zeci de ani. 
• Ignori comunicarea cu creditorii. Dacă nu poţi plăti datoriile şi nu răspunzi la telefon, te poţi pricopsi cu un istoric negativ în Biroul de Credit. 
• Renunţi de tot la fondul de rezervă. Dacă plăteşti şi ultimii bani pentru rambursarea plăţilor restante şi dintr-o dată apare ceva neprevăzut, vei ajunge să te împrumuţi din nou. 

Cum poţi preveni acumularea de datorii?

E un lucru minunat să-ţi faci un plan de bătaie şi să-ţi plăteşti eşalonat, eficient datoriile. Cu toate acestea, al doilea lucru esenţial pe care trebuie să-l faci este să previi acumularea de noi creanțe, iar aici schimbarea obiceiurilor financiare îşi poate oferi echilibru pe termen lung. Iată câteva sfaturi practice în acest sens:

• Foloseşte regulă celor 24 de ore. Aşteaptă 24 de ore înainte să faci o cumpărătură neesenţială. S-ar putea să scapi de impulsul de a cumpăra obiectul respectiv. 
• Ţine aproape regula 50/30/20. Potrivit acesteia trebuie să aloci 50% din venituri pentru nevoi de bază, 30% pentru dorinţe şi 20% pentru economii şi rambursarea plăţilor speciale. 
• Creează un fond de urgenţă complet. Acesta ar trebui să acopere între 3 şi 6 luni de cheltuieli. 
• Apelează la un credit cu buletinul doar în cazul unor situaţii de urgenţă şi doar dacă ai un plan de rambursare pe termen scurt. 
• Observă-ţi stilul de viaţă şi vezi ce ai putea îmbunătăţi, la ce obiceiuri sau cheltuieli ai putea renunţa, care nu sunt vitale pentru tine. 

Când ai nevoie de un specialist?

Dacă te confrunţi cu problema creanțelor, dacă ai încercat să te organizezi, fără rezultat vizibil, dacă rata lunară de debite restante depăşeşte deja peste 40 - 50% din veniturile tale nete, dacă eşti în întârziere cu plăţile mai mult de 90 de zile, dacă eşti demotivat şi cauţi o soluţie să ieşi din impas, atunci cu încredere ar trebui să te îndrepţi spre un specialist în domeniu. 

Un consilier financiar independent poate analiza situaţia ta financiară şi poate veni cu soluţii concrete de restructurare, re-eşalonare sau asistenţă în negocierea cu creditorii.   

Întrebări frecvente

Ce se întâmplă cu datoriile dacă nu le plătesc şi ajung la executare silită? 

Dacă întârzii foarte mult şi ajungi la executare silită, asta înseamnă că creditorul respectiv poate pune poprire pe conturile tale bancare şi pe salariu până la o treime sau jumătate din venitul tău lunar net, conform legislaţiei. În plus, se poate pune sechestru pe bunurile tale, iar procesul atrage de obicei cheltuieli de executare care nu fac decât să crească şi mai mult suma totală de plată. 

Merită un credit de refinanţare pentru a scăpa de datorii sau doar amână problema? 

Merită cu condiţia să-ţi ofere o dobândă mai mică decât media celorlalte împrumuturi sau o rată mai mică pe care să ţi-o poţi permite realist, fără să mai contractezi alte obligaţii financiare ulterior. Dacă faci un credit de refinanţare, dar continui să foloseşti cardurile de credit eliberate, vei obţine doar o amânare (şi o agravare) a problemei. 

Cât din venit ar trebui să aloc lunar pentru rambursarea datoriilor? 

În mod ideal, toate ratele lunare nu ar trebui să depăşească în mod cumulat 30% sau 40% din venitul tău lunar. Dacă mergi pe o strategie accelerată de rambursare, atunci poţi aloca temporar un procent mai mare, cu menţiunea că trebuie să-ţi acoperi cheltuielile esenţiale de zi cu zi (chirie, mâncare, utilităţi). 

Cum negociez cu banca reeşalonarea unui credit înainte să întârzii? 

Sună la bancă înainte de scadenţă. Prezintă situaţia transparent şi cere opţiuni precum refinanţare internă, perioada de graţie de câteva luni pentru sold sau extinderea duratei contractuale şi scăderea ratei lunare. 

Cine poate apela la insolvenţa persoanelor fizice şi ce presupune? 

Cetăţeni de bună credinţă ale căror obligaţii financiare depăşesc echivalentul a 15 salarii minime brute şi care nu îşi mai pot achita restanţele în termen de 90 de zile. Acest lucru implică stabilirea unui plan de redresare pe 5 luni, supravegheat de un comitet de insolvență sau lichidarea activelor pentru acoperirea creanţelor.