Inflația pe înțelesul tuturor

Peste tot auzim despre rata inflatiei și ne bucurăm maxim când auzim că a scăzut, ne gândim că de luna viitoare vom rămâne cu mai mulți bani în buzunar, că banii pe care îi câștigăm vor valora mai mult și puterea de cumpărare o să fie mai mare. Nu este chiar așa, este bine să fie în scădere rata inflatiei, dar asta nu înseamnă că vom vedea prețuri mai mici la raft.

Inflația, în termeni mai simpli, înseamnă o creștere generalizată a prețurilor în toate , chiar dacă este o creștere mai mică sau mai mare.

Scăderea inflației este un lucru bun, dar asta nu înseamnă și scăderea prețurilor, înseamnă doar scăderea ritmului de creștere a prețurilor în comparație cu perioada anterioară. De exemplu, dacă în 2020 prețul unui kg de cartofi a crescut cu 4 lei, iar în 2021 prețul a crescut doar cu 2 lei, înseamnă că am avut o scădere a ritmului de creștere a prețului, dar asta nu înseamnă că am avut o scădere a prețului pentru 1 kg de cartofi, am avut un ritm de creștere cu 50% mai mic ca în 2020.

Cauzele inflației

• Lipsa produselor pe piață poate duce la inflație prin cerere. Existența unei cereri prea mari pe piață poate duce la creșterea prețurilor pentru produsele respective, adică la generarea unei inflații prin cerere. 
• Cresterea costurilor cu materiile prime sau lipsa unei materii prime poate duce la creșterea costului la anumite produse și poate genera existența unei inflații prin costuri. 
• Pierderea puterii / valorii banilor poate genera inflația influențată de bani. Există situații în care sunt introduși în piață mai mulți bani, dar cererea și oferta pe piata produselor rămân neschimbate, generând astfel inflație pentru că banii își scad puterea de cumpărare. 

Institutul Național de Statistică prezintă mai multe detalii despre fluctuația prețurilor pe 3 categorii: mărfuri alimentare, nealimentare și servicii.